Legea lustratiei
Posted: Wed Feb 29, 2012 1:05 amCe parere aveti despre noua lege a lustratiei?
Expunere de motive
Faţă de trecutul României din ultima jumătate de secol, întreţinut de oameni care, pe vremea dictaturii ceauşiste, se bucurau de prerogativele conducerii de partid, iar, ulterior, s-au ascuns după cele ale unei puteri democratice, considerăm că trebuie precizată poziţia oamenilor cu putere de decizie în această ţară, la fel cum au făcut şi cei din Ungaria, Albania, Cehia sau Slovacia.
In noul context al aderării la Uniunea Europeană, trebuie sa putem privi cu mândrie că suntem o ţară cu conştiinţa împăcată, curăţată de vechi metehne pe care europenii le-ar putea privi ca pe eventuale pericole la adresa democraţiei.
Astfel se impune adoptarea acestei legi, care nu face decât să asigure că oameni cu formaţie de activist comunist, care au făcut parte din organele de represiune care au instrumentat cazuri politice - Securitate, Justiţie, Procuratură etc. - nu mai poate pune la adăpost anumite persoane care nu vor să accepte că situaţiile de abuz legalizat de dinaintea Revoluţiei nu mai sunt posibile.
Şi chiar dacă timp de 15 ani aceasta lege a fost înăbuşită, prin respingerea repetată sau modificarea până la diluare a tuturor iniţiativelor legislative asociate sau legate de acest domeniu, acum este vremea să clarificăm pentru totdeauna situaţia clasei conducătoare, ca nişte oameni responsabili, pentru a putea alunga fantomele trecutului ce bântuie şi astăzi printre noi. Proclamaţia de la Timişoara, primul program politic doctrinar coerent al unei societăţi democratice româneşti, elimina încă din 1990 structurile securisto-comuniste din toate insituţiile statului.
Punctul 8 - Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile lor pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta." - urmărea încă de atunci asanarea clasei politice şi decizionale.
Deasemenea, ţinând cont de ineficienta înlăturării unui abuz cu altul, legea lustraţiei se subscrie legii fundamentale a statului, Constituţia, care menţionează expres condiţiile în care anumite drepturi şi libertăţi pot fi îngrădite. Astfel, conform dispoziţiilor articolului 53 din Constituţie, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, ... pentru apărarea ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice". In acest caz este vorba, exclusiv, despre această însănătoşire a moralei publice, întinată de cutumele comuniste.
Această lege vine să facă lumină în trecut, dar şi în viitor, pentru că a-ţi asuma o vină şi a încerca să lupţi să o îndrepţi, înseamnă că ai devenit un partener responsabil al oricărui stat democratic, un partener care se poartă demn şi cu care poţi colabora în măsura în care ştii că este îndreptat înspre viitor.
Trebuie să fim corecţi cu noi înşine pentru a le furniza celorlalţi garanţia că putem fi corecţi cu ei. A continua să ne minţim şi să păstrăm în structurile de putere oameni care au făcut rau, înseamnă să ne complăcem în situaţia de stat în care corupţia face ordinea şi legea.
Acestea sunt raţiunile pentru care această lege trebuie să existe şi să fie aplicată, pentru că trebuie să demonstrăm odată pentru totdeauna că poporul român este o naţie care are mândrie, care ştie să facă dreptate cu demnitate şi care ştie să privească în viitor.
Membrii ai Societăţii Timişoara
Deputat Viorel Oancea
Deputat Mona Muscă
Senator Adrian Cioroianu şi
Deputat Eugen Nicolaescu
Proiect de lege privind Legea lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist
Art. 1. Sunt considerate ca au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist instaurat în România la 30 decembrie 1947, următoarele persoane:
a) cadrele cu funcţii de conducere din aparatul central şi local al PCR şi UTC;
b) activiştii salarizaţi ai P.C.R. şi U.T.C. care au desfăşurat activităţi în aparatul organelor centrale şi locale ale organizaţiilor politice, obşteşti şi de masă, precum şi în unităţile economice şi instituţii civile şi militare;
c) membrii Consiliului de Stat, ai Consiliului de Miniştrii şi Marii Adunări Naţionale, precum şi miniştrii secretari de stat, prim adjuncţii şi adjuncţii miniştrilor şi secretarii de stat;
d) preşedinţii, prim vicepreşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii Comitetelor Executive ale Consiliilor Populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale;
e) preşedinţii şi vicepreşedinţii Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România la nivel central şi de centru universitar;
f) redactorii şefi şi redactorii şefi-adjuncţi din unităţile de presă şi edituri ca organe de reprezentare a politicii P.C.R. şi U.T.C;
g) rectorii, decanii şi cadrele didactice angajate în Academia Ştefan Gheorhiu, precum şi cadrele de conducere din şcolile de partid;
h) angajaţii şi colaboratorii structurilor de poliţie politică aşa cum sunt definiţi aceştia în articolul 5 alineatul 2-5 din Legea 187/1999;
i) procurorii generali, procurorii generali adjuncţi, procurorii şefi, procurorii şefi adjuncţi, preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti civile şi militare de la toate nivelurile;
j) ambasadorii, miniştrii plenipotenţiari şi asimilaţii acestora, precum şi reprezentanţii corpului diplomatic din străinătate;
Art.2 Persoanele care în perioada 30 decembrie 1947-22 decembrie 1989 s-au aflat în una din situaţiile enumerate la articolul 1, nu pot candida, nu pot fi alese şi nu pot fi numite timp de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru următoarele demnităţi şi funcţii:
a) preşedinte al României;
b) consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale;
c) senator sau deputat;
d) secretar general, secretar general adjunct, şef de departament sau director general ori director în aparatul Senatului ori al Camerei Deputaţilor;
e) membru al guvernului, consilier de stat, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, secretar general, secretar general adjunct, sau director în cadrul ministerelor;
f) membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Curţii de Conturi sau judecător al Curţii Constituţionale;
g) preşedinte sau şef de secţie al Consiliului Legislativ; h) avocat al poporului, sau adjunct al acestuia;
i) director, director adjunct în toate serviciile de informaţii;
j) membru al Consiliului Naţional al Concurenţei, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi director şi director teritorial din aceste două instituţii, membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
k) membru în Consiliul de Administraţie sau în conducerea executivă a Băncii Naţionale a României;
1) membru în consiliul de administraţie al oricărei societăţi comerciale, dacă reprezintă interesele statului român;
m) prefect, subprefect, secretar general al prefecturii;
n) primar, viceprimar, secretar al unităţilor administrativ-teritoriale;
o) consilier judeţean sau consilier în Consiliul General al municipiului Bucureşti, consilier municipal, orăşenesc, comunal, sau de sector al municipiului Bucureşti;
p) magistrat sau funcţie asimilata calităţii de magistrat, membru în Consiliul Superior al Magistraturii;
q) membru al corpului diplomatic din ambasade, consulate sau reprezentanţe ale României în străinătate;
r) inspector general, inspector şef şi director general din Inspectoratul General al Poliţiei, inspectoratele teritoriale, precum si adjunct al acestora;
s) şef al Statului Major al Armatei, adjunct si şef de direcţie în cadrul S.M.G., comandant de Armată si adjuncţi ai acestora;
t) preşedinte sau director general al agenţiilor sau instituţiilor de stat la nivel naţional;
u) inspector general, inspector sau director în cadrul serviciilor deconcentrate ale statului la nivel local;
Art.3. (1) Persoanele care îşi depun candidatura pentru una din funcţiile alese, prevăzute la art.2 vor prezenta o declaraţie pe proprie răspundere olografă prin care să precizeze dacă s-au aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 1;
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va emite, în termen de 30 de zile de la depunerea candidaturilor, un certificat de compatibilitate conform dispoziţiilor art. 1 litera h din prezenta lege;
(3) Declaraţia pe proprie răspundere depusă de un candidat la o funcţie aleasă din cele prevăzute la art.2 vor fi verificate de Birourile electorale de circumscripţie odată cu celelalte incompatibilităţi impuse de legea electorala, birouri care vor respinge candidatura persoanelor care au deţinut una din funcţiile prevăzute la art. 1 şi, atunci când este cazul, vor trimite dosarul organelor penale abilitate sa cerceteze fapta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reglementată şi sancţionată de Codul penal.
(4) Rezultatele verificărilor birourilor electorale se vor publica în Monitorul Oficial.
Art.4 (1) în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se înfiinţează Departamentul de aplicare a legii lustraţiei, care emite certificatele menţionate la articolul 3 alineatul 2 si articolul 6 din prezenta lege.
(2) Personalul necesar se asigură prin redistribuire din cadrul CNSAS.
(3) Conducătorul acestui departament se numeşte de Colegiul CNSAS. Art.5. (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi
persoanele care exercită o funcţie sau demnitate publică dintre cele prevăzute la art.2 sunt obligate să depună la instituţia la care îşi desfăşoară activitatea o declaraţie pe proprie răspundere olografa prin care să precizeze dacă s-au aflat întruna din situaţiile prevăzute la art. 1;
(2) Persoanele care nu au depus declaraţia arătată mai sus, sunt demise de drept la expirarea termenului de 30 zile;
(3) Persoanele din a căror declaraţie rezultă că s-au aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 1 sunt demise de drept de la data înregistrării declaraţiei.
Art.6. Persoanele care, în virtutea atribuţiilor conferite de lege, au dreptul să facă numiri în vreuna din funcţiile prevăzute la art.2, sau au datoria de a verifica numirile făcute, sunt obligate în solidar să verifice de îndată dacă persoanele aflate în exerciţiul respectivelor funcţii sau demnităţi s-au aflat într-una din situaţiile prevăzute la art.l., cerând în acest scop un certificat din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi verificând la Direcţiile de muncă, oficiile de pensii şi orice altă instituţie abilitată, starea lor de compatibilitate în sensul prezentei legi.
Art.7. Refuzul persoanelor abilitate, de a face aplicarea prevederilor art.3, 5 şi 6 constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice şi se pedepseşte conform codului penal.
Art.8. (1) împotriva deciziei prin care se constata ca o persoana s-a aflat îintr-una din situaţiile prevăzute ala art. 1, se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare;
(2) Soluţionarea contestaţiilor este de competenţa tribunalului şi se va face de urgenţă. Hotărârile date sunt definitive şi irevocabile.
(3) Introducerea acţiunii la instanţa judecătorească are ca efect suspendarea deciziei de destituire.
Art.9. Persoanele cu atribuţii de conducere sau control, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa celor care ocupă funcţiile enumerate la art.2, prevederile prezentei legi.
Art.10. La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii contrare se abrogă.